Cuprins 6 secțiuni
Mișcarea la adolescenți scade de obicei exact când ar avea cea mai mare nevoie de ea: orele de sport se reduc, temele cresc, iar telefonul și jocurile câștigă teren. Părinții observă că fiul sau fiica stă tot mai mult în cameră și încearcă să-i trimită „la un sport”, de multe ori fără succes. Soluția durabilă nu este presiunea, ci găsirea unei mișcări care să-i facă plăcere.
În continuare vezi cât ar trebui să se miște, de ce adolescenții se retrag din sport, cum alegi activitatea potrivită și ce rol ai tu. Pentru contextul vârstei, vezi adolescența explicată părinților. Pentru ecranele care concurează cu mișcarea, vezi și jocurile video la adolescenți.
Cât ar trebui să se miște un adolescent?
Recomandarea generală a organizațiilor de sănătate este de aproximativ 60 de minute pe zi de mișcare moderată spre intensă, cumulate pe parcursul zilei. Nu trebuie să fie o oră continuă la sală; contează mersul pe jos, bicicleta, dansul, jocul cu mingea sau urcatul scărilor.
Ce înseamnă „moderat” și „intens” în practică:
- Moderat: respiri mai repede, dar poți vorbi (mers alert, bicicletă relaxată).
- Intens: abia poți vorbi (alergare, fotbal, înot rapid).
- Întărire musculară și osoasă: sărituri, urcări, exerciții cu greutatea corpului, de câteva ori pe săptămână.
Beneficiile nu se opresc la corp: mișcarea ajută somnul, dispoziția și concentrarea. Cercetările generale o leagă și de o mai bună gestionare a stresului, iar legătura cu odihna apare în somnul adolescenților.
De ce se retrag adolescenții din sport?
Se retrag din motive care țin mai mult de emoții decât de lene: rușinea față de propriul corp, presiunea competiției, lipsa prietenilor în același grup, programul încărcat sau o experiență neplăcută cu un antrenor. Fetele renunță mai des decât băieții, adesea în perioada pubertății, când corpul se schimbă și atenția celorlalți devine apăsătoare.
Întrebări care te ajută să înțelegi ce s-a întâmplat:
- Ce nu-ți mai place la activitatea asta: oamenii, antrenorul, exercițiile sau nivelul de efort?
- Te simți judecat când te miști în fața altora?
- Ce ai vrea să încerci dacă nu ar conta rezultatul?
Răspunsurile, chiar dacă vin greu, arată adesea o cauză simplă. Pentru subiecte legate de corp și imagine, vezi și pubertatea și discuția despre corp.
Cum găsești activitatea potrivită?
Activitatea potrivită este cea pe care adolescentul o alege și o continuă fără să fie împins. Propune o listă largă și lasă-l să încerce, fără obligația de a continua dacă nu-i place. Sportul de echipă oferă prieteni, cel individual oferă autonomie, iar mișcarea fără competiție oferă relaxare.
| Tip de mișcare | Ce oferă | Cui i se potrivește |
|---|---|---|
| Sporturi de echipă (fotbal, baschet, volei) | Apartenență, disciplină, prieteni | Celui social, care iubește jocul |
| Sporturi individuale (înot, atletism, tenis) | Progres personal, autonomie | Celui care preferă să concureze cu sine |
| Arte marțiale, dans, gimnastică | Coordonare, stăpânire de sine | Celui atras de tehnică și expresie |
| Mișcare liberă (skate, bicicletă, drumeții, alergare) | Flexibilitate, fără program fix | Celui care nu suportă orare |
| Sală, antrenamente acasă | Forță, rezultate vizibile | Adolescentului mai mare, cu supraveghere inițială |
Pentru sala de fitness, mai ales la început, e bine ca tehnica să fie învățată corect de un antrenor autorizat, nu doar din filmulețe.
Cum îl motivezi fără presiune?
Îl motivezi lăsându-l să aleagă, minimizând comparațiile și arătând tu însuți că mișcarea face parte din viață. Predicile despre sănătate rareori funcționează; exemplul și ocaziile concrete funcționează.
- Mișcați-vă împreună: o plimbare după cină, o tură cu bicicleta în weekend, un meci în curte. Idei de activități găsești în activitățile de weekend în familie.
- Lasă-l să aleagă: echipamentul, ora, locul.
- Pune accent pe bucurie, nu pe rezultate: „Cum te-ai simțit?” în loc de „Cât ai alergat?”.
- Redu sedentarismul prin reguli clare pentru ecrane, nu prin ceartă.
- Nu folosi sportul ca pedeapsă („mai fă flotări ca să înveți”) și nici ca metodă de slăbit; asociază mișcarea cu constrângerea.
Atenție: Comentariile despre greutatea adolescentului îl pot face să evite sportul cu totul. Vorbește despre energie, forță și plăcere, nu despre kilograme.
Ce faci când refuză orice activitate?
Dacă refuză orice, începe cu mișcări mici, integrate în rutină, și caută cauza refuzului. Mersul pe jos la școală, o oprire mai devreme din autobuz sau plimbatul câinelui contează, chiar dacă nu par „sport”. Un refuz total, însoțit de tristețe, retragere sau oboseală permanentă, poate fi semn de stres sau de o problemă de sănătate; atunci merită să vorbești cu medicul de familie. Semnele sunt descrise în stresul la adolescenți.
Dacă are o afecțiune medicală (astm, probleme articulare, hipotensiune), cere recomandările medicului înainte de un efort intens.
Pe aceeași temă, citește și Notele scăzute la adolescent: cauze și ce poți face.
Întrebări frecvente
Ce fac dacă adolescentul face sport doar la școală?
Orele de educație fizică ajută, dar de obicei nu ajung. Completați cu mers pe jos, jocuri în aer liber și o activitate aleasă de el, măcar de două ori pe săptămână.
Este bine să facă sport de performanță?
Poate fi bine, dacă îi place și programul nu îi afectează somnul și școala. Urmărește semnele de epuizare și presiunea excesivă din partea antrenorilor sau a părinților.
Cât de repede apar rezultatele la sală?
Depinde de program, alimentație și somn, nu există un termen fix. Importantă este tehnica corectă și progresul treptat, nu graba.
Ce sport e bun pentru un adolescent timid?
Cele cu grup mic sau cu accent pe progres personal: înot, atletism, tenis, arte marțiale, alpinism. Contează antrenorul și atmosfera, nu doar sportul.
Poate sportul să-i îmbunătățească notele?
Poate ajuta indirect, prin somn mai bun, concentrare și dispoziție. Nu este o garanție și nu trebuie prezentat ca atare.
